Obiceiuri inedite, tradiţii uitate : românii de la sate celebrează diferit Paştele, deşi sărbătoarea are aceeaşi semnificaţie pentru toţi credincioşii. Tradiţiile de Paşte diferă în funcţie de zona geografică.
Obiceiuri inedite, tradiţii uitate : românii de la sate celebrează diferit Paştele, deşi sărbătoarea are aceeaşi semnificaţie pentru toţi credincioşii.
Tradiţiile de Paşte diferă în funcţie de zona geografică. La Călăraşi, de exemplu, credincioşii aduc la slujba de Înviere şi câte un cocoş alb. Datina spune că atunci când cocoşii cântă, Cristos a înviat. Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul. Este un semn că în anul respectiv, în casa lui va fi belşug.
În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşte, toaca din biserică este dusă în cimitir şi păzită de feciori. Dacă toaca e furată, paznicii dau a doua zi un ospăţ. Dacă ea nu dispare, hoţii închipuiţi vor plăti ospăţul. Oricum ar fi, se bea şi se mănâncă…
Obiceiuri şi mai inedite, în zona Câmpulung Moldovenesc. Credincioşii ies în curtea bisericii, se aşează în formă de cerc, cu lumânările aprinse în mână, iar preotul sfinţeşte bucatele din coşul pascal.
Ulterior, seminţele de mac din coş sunt aruncate în râu, pentru a alunga seceta, sarea trebuie păstrată pentru a aduce belşug, zahărul va fi folosit de câte ori vitele vor fi bolnave, iar ceapa şi usturoiul sunt păstrate pentru protecţia împotriva insectelor.
În fine, în Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă proaspătă. Cu această apă se spală apoi pe faţă, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele, aşa să alerge şi feciorii la ele. Cosmin Ruscior, despre tradiţiile de Paşte la români.
Obiceiuri inedite, tradiţii uitate : românii de la sate celebrează diferit Paştele, deşi sărbătoarea are aceeaşi semnificaţie pen
