An de an, în prima zi a Paştelui catolic, la Apaţa se sărbătoreşte cea mai veche tradiţie a zonei, păstrată cu sfinţenie de peste 400 de ani.

Toţi copiii comunei se îmbracă în haine populare maghiare, îşi aranjează pana la pălărie şi se întrec în omorârea păsării care a adus vărsare de sânge în localitate.

Legenda spune că, în timpul unei invazii tătăreşti, localnicii s-au ascuns în podul bisericii din cetate. Unul şi-a luat şi cocoşul cu el şi cântecul acestuia i-a dat de gol. De atunci, în fiecare an, copiii trag cu harbaleta într-o ţintă pe care este desenată o pasăre. „Eu particip pentru a treia oară la împuşcatul cocoşului şi anul ăsta m-a ajutat tata să mă antrenez ca să nimeresc cât mai în mijloc ţinta. Adică să lovesc cocoşul în inimă", a spus Zsolt Molnar (8 ani). Împreună cu cei adunaţi la sărbătoare a strigat cât l-au ţinut plămânii: „Vinovat!". Aşa a luat sfârşit judecarea şi condamnarea păsării.

În alt colţ de ţară, cea de-a doua zi de Paşte se serbează prin dans. Toată suflarea din Soconzel, judeţul Satu Mare, şi-a pus ieri costumul popular şi au ieşit la dans, după o tradiţie din străbuni. Obiceiul spune că după slujba de la biserică oamenii se strâng la şura unuia dintre săteni şi sărbătoresc aşa cum se cuvine. Anul acesta, gazdă a fost Ioan Petcaş (78 de ani), în curtea căruia s-a adunat tot satul.

Alaiul a fost însoţit de cinci ceteraşi care au cântat încontinuu până la slujba de seară. „Eu sunt cel mai vechi dansator din Soconzel. Dansul la şură este o tradiţie care se ţine din strămoşi, însă s-a pierdut cu timpul, pe vremea lui Ceauşescu, când a fost interzis", a explicat Ioan Petcaş.

Premierul cu ou în frunte

Premierul Emil Boc a petrecut Paştele la părinţi, în satul clujean Răchiţele. Ieşit cu familia să stea de vorbă cu jurnaliştii aflaţi în faţa casei din Răchiţele, premierul a ciocnit ouă cu aceştia, iar la