Conducerea Băncii Naţionale a României vrea să amenajeze un muzeu în incinta peşterii în care a fost ascuns tezaurul ţării. Măicuţele de la Mănăstirea Tismana se opun unul demers turistic de acest fel pentru că liniştea monahală ar fi tulburată.

Intenţia de a amenaja un muzeu în incinta peşterii de lângă Mănăstirea Tismana, care administrează acest loc de o valoare istorică deosebită, a fost adusă la cunoştinţa măicuţelor chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, în timpul unei vizite întreprinse de acesta în urmă cu puţin timp. Maica Maria, ghidul Mănăstirii Tismana, spue că maica stareţă se opune unei asemenea acţiunii: „Acest lucru înseamnă ca la mănăstire şi în jurul acesteia să vină foarte mulţi turişti, situaţie ce ar duce la tulburarea vieţii monahale, care înseamnă, în primul rând, izolare de restul lumii. Maica stareţă nu este de acord cu această propunere“. Din izvoarele din peşteră se realizează în prezent alimentare cu apă a mănăstirii. În peştera de lângă mănăstire a fost ascuns timp de trei ani tezaurul României, constând în 200 tone de aur, de teamă ca acesta să nu ajungă pe mâna ruşilor, aşa cum se întâmplase mai înainte. La aurul României s-a mai adăugat şi 12 tone de aur aparţinând statului polonez, care l-a dat în păstrare ţării noastre. Acest episod a avut loc într-o perioadă tulbure, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Lingourile din aur au fost transportate cu autocamioanele la Tismana. Planul lui Antonescu era ca, în cazul în care duşmanii ar fi încercat să pună mâna pe Tezaur, intrarea peşterii să fie dinamitată şi închisă cu blocuri din piatră.

Un batalion de armată, la mănăstire

Accesul în interiorul peşterii este de destul de dificil, pentru că în interior se află un izvor subteran. Tezaurul a fost ascuns în cea de-a doua înăăpere, unde se pot vedea mai multe crestături în rocă făcu