Premierul Gordon Brown a cerut ieri reginei Elisabeta a II-a să dizolve Parlamentul şi a anunţat că alegerile generale vor avea loc pe 6 mai.
Scrutinul ar putea însemna sfârşitul a 13 ani de guvernare laburistă. Potrivit diferitelor sondaje, conservatorii au un avans între 4% şi 10% în raport cu laburiştii lui Gordon Brown, în timp ce liberal-democraţii sunt cotaţi cu procente între 17 şi 21%. Cele trei partide principale, împreună cu alte câteva mai mici, se vor lupta pentru cele 650 de locuri din Parlament.
Economia, principalul front
Contrar propriei tradiţii, britanicii au adoptat în acest an, pentru prima dată, modelul dezbaterilor transmise în direct la televiziune. Principalii candidaţii, liderul conservator - David Cameron, cel laburist - Gordon Brown şi cel liberal-democrat - Nick Clegg, se vor confrunta în direct la BBC, Sky şi ITV.
Principalul front de luptă este cel economic. Gordon Brown are planuri de creştere a Asigurării Naţionale (contribuţia la şomaj, la sistemul de sănătate şi la sistemul de pensii), susţinând că e singura soluţie de ieşire din recesiune. Conservatorii spun că această măsură ar duce la pierderi de locuri de muncă şi propun, în schimb, realizarea de economii prin eficientizarea activităţii guvernului. Liberal-democraţii au anunţat planuri de reducere a cheltuielilor publice de 15 miliarde de lire şi o „taxă pe vilele de lux".
Temeri privind un rezultat indecis
Marea Britanie s-ar putea confrunta, pentru prima dată din 1970, cu un rezultat indecis al alegerilor, în care niciun partid nu va obţine majoritatea. În acest caz, potrivit unor convenţii mai vechi, regina ar putea interveni şi bloca o nouă rundă de alegeri, forţând partidele să formeze un guvern de coaliţie.
Până atunci, Gordon Brown ar rămâne premier, în fruntea unui guvern minoritar, chiar dacă laburiştii ar pierde alegerile.
