Dă viaţă lemnului de peste 40 de ani, iar din mâinile lui ies cruci de diferite mărimi, icoane şi lăzi de zestre care au uimit o lume întreagă.

În familia lui există de secole tradiţia prelucrării lemnului pe care nenea Gheorghe o lasă acum moştenire zecilor de copii care vin la cursurile pe care le ţine la el în atelier.„Meşteşugul l-am moştenit de la tatăl meu. El lucra cu lemnul, făcea roţi de car, căruţe şi alte obiecte din lemn. Din asta am crescut eu şi fraţii mei până când au venit comuniştii şi i-au confiscat tot, uneltele, atelierul, lemnele”, îşi aminteşte sculptorul.

„Visul meu cel mai mare a fost să am propriul meu atelier”

De aceea cea mai mare dorinţă a fost să învingă sistemul şi să îşi facă din nou propriul lui atelier. Aici îşi petrece zile şi nopţi la rând şi sculptează cu răbdare bucăţile de lemn pe care le transformă în linguri, troiţe, pistornice sau icoane. „Am făcut Şcoala de Tâmplărie la Piteşti şi am lucrat o perioadă acolo, dar visul meu cel mai mare a fost să am propriul meu atelier, să fac şi eu ce a făcut tatăl meu. Am încercat să lucrez şi altceva, dar nu am putut să mă leg de altă meserie. De 40 de ani fac tâmplărie şi sculptură în lemn”, a spus meşterul.

Zeci de copiii sunt discipolii lui

Nenea Gheorghe este şi profesor pentru copiii care vor să înveţe acest meşteşug şi se bucură că an de an numărul discipolilor lui creşte. „Am 63 de copii pe care îi învăţ cum să lucreze cu lemnul şi sunt din ce în ce mai mulţi cei care vin la cursurile organizate de Şcoala Populară de Artă. Acest meşteşug nu va muri odată cu mine şi este bine că există tineri care vor să ducă mai departe tradiţiile noastre”, a spus Gheorghe.

Sculptorul a fost prezent la multe expoziţii din ţară şi străinătate şi a vândut mii de obiecte făcute de el. Are însă anumite lucruri de suflet de care nu se desparte şi nu le vinde nici p