Trei femei şi un bărbat au „orbit“ în acelaşi timp în acte pentru a pune mâna pe un certificat de nevăzător. Ei au în comun un element-cheie: sunt rude ale unei angajate a Direcţiei de Asistenţă Socială, instituţie care dă undă verde dosarelor de pensionare pentru bolnavii grav.

Botoşănenii Agafia Constantin (73 de ani), Maria Ţivlică (72 de ani), Dumitru Cojocariu (51 de ani) şi Elena Huţu (64 de ani), rude între ei, s-au pensionat în 2005 pe caz de boală.

Coincidenţă sau nu, cei patru au orbit subit, aproape în acelaşi timp. În urmă cu cinci ani, toţi au primit certificate de nevăzători, gradul I, de la acelaşi medic, oftalmologul Gabriel Oprişanu. Cu actele în mână, oamenii şi-au făcut dosare de pensionare pe caz de boală, aprobate fără probleme de aceiaşi 12 membri ai Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani.

Fără văz doar în acte

Conform medicilor, diag-nosticul pus celor patru presupune ca ei să vadă cel mult nişte umbre. În realitate, „orbii“ văd foarte bine şi se întreţin singuri. Reţeta-minune a pensionării „bolnavilor“ o ştie cel mai bine Fănica Cojocariu, angajată ca şi consultant la Direcţie. Veriga dintre cei patru este soţie, fiică sau nepoată cu „orbii“ din acte.

Agafia Constantin din localitatea Stăuceni este mătuşa Fănicăi Cojocariu. Femeia de 73 de ani, care nu a lucrat niciodată, a ieşit în urmă cu cinci ani la pensie pe caz de boală. Femeia habar nu are despre cum a reuşit să primească indemnizaţia. „Nepoata ştie cum e cu pensia. M-a dus ea la o doctoriţă, dar nu ştiu pentru ce“, a declarat Agafia Constantin. Botoşăneanca poartă ochelari de vedere, se uită zilnic la televizor şi spune că se descurcă de minune cu treburile gospodăreşti. Pe lângă pensia de 754 de lei, ea mai primeşte de la stat circa 600 de lei, bani