- Diverse - nr. 518 / 7 Aprilie, 2010 Cine a dat admiteri repetate (nu e relevant numarul lor, daca ar fi sa-l citez pe un bun profesor de actorie din Bucuresti) la facultatea de teatru stie ca cea mai grea proba, dupa cele eliminatorii, este ultima, la care pica majoritatea! Improvizatia inseamna de la "imagineaza-ti ca esti un ou, ce poti face in situatia asta" pana la transpunerea actorului in animale, plante, situatii, cele mai multe neprevazute, pe temele cele mai neasteptate. La ultima reprezentatie cu spectacolul de improvizatie de la Nationalul targumuresean (tot nu i-as zice campionat), s-a ras in hohote, publicul fiind prezent in numar multumitor, desi nu ca la… baschet! Evident ca spectatorii nu sunt aceiasi, dar cand e meci de baschet parca tot Targu-Muresul se inghesuie la Polivalenta. In ordinea domeniilor preferate de mureseni, pe locul I se afla, firesc, sanatatea, apoi in mod surprinzator sportul (in special meciurile de baschet si inotul… individual) si abia pe locul III sau… mentiune, ca simplu hobby, teatrul. Demult aceasta profesie nu mai are statutul de odinioara, dupa spusele unei mari artiste care e si un pedagog desavarsit, Teodora Mares. In orasul nostru, cu atat mai mult nu exista ceea ce se cheama vedete sau persoane publice, care sa fie recunoscute pe strada, sa primeasca scrisori de la admiratori sau sa li se ceara autografe, precum a fost Claudiu Bleont in Macbeth, pe scena teatrului nostru. Acum vedetele sunt medicii, sportivii, politicienii care sunt admirati la piscina pentru fizicul intretinut, insa din pacate actorii nu prea sunt vazuti la sport, pentru ca nu isi permit financiar. Revenind la competitia de improvizatie, cu cei din Bucuresti, cam anonimi, repet, de data aceasta am avut impresia ca ai nostri sunt mai buni, pentru ca au concurat doar baietii intre ei si s-a mentinut echilibrul. Doua seri consecutive a fost o contin