Asta e întrebarea care se ridică de fiecare dată când parteneriatul cu americanii pare să se ridice la un nivel superior, fie că vorbim de acceptarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, fie că vorbim de achiziţionarea avioanelor F16, de activitatea militarilor români în Afganistan sau Irak. Reacţia pe care am întâlnit-o cel mai adesea este de genul următor: “noi tot dăm şi ei, nimic? Nu ne scot vizele?”.

Ministerul Afacerilor Externe al României a lansat azi o campanie cu titlul Viză pentru SUA, prin care încearcă să îi informeze pe românii care cer viză americană de ce anume au nevoie pentru a se asigura că o şi primesc. Dar lansarea campaniei îmi oferă şi ocazia de a analiza motivele pentru care nu am fost în stare, ca ungurii, de exemplu, să scăpăm de vizele pentru State.

Ei bine, la mijloc se află o combinaţie de factori pentru care americanii nu ne ridică vizele. Vina stă de ambele părţi, atât de cea americană, cât şi de cea română. Am pierdut şi noi nişte ferestre de oportunitate pentru a intra în celebrul program Visa Waiver, nu ne-am ocupat să facem lobby în Congresul american pentru a fi incluşi în program, iar politica americană s-a înăsprit. La mijloc este celebra rată de refuzare a vizei de către statul american, pentru cetăţenii unei anumite ţări. Adică numărul cetăţenilor români care cer viză americană şi nu o primesc ar trebui să fie cât mai mic, pentru a dovedi că cetăţenii noştri merită să intre în SUA fără viză, fără a fi tentaţi să rămână acolo ilegal.

Aici intervine fereastra de oportunitate pe care spuneam că am pierdut-o, dar de care ungurii au profitat, de exemplu. Aflat în vizită în Estonia, în 2006, Bush anunţa că “va lucra cu Congresul” pentru a modifica legea Visa Waiver, astfel încât rata de refuz a vizei necesară pentru ca o ţară să se înscrie în programul Visa Waiver să crească de la 3% la 10%. C