Victor şi Ala Boboc se aşază încă o dată pe canapeaua din sufrageria apartamentului lor din Bubuieci (lângă Chişinău) şi deapănă, nici ei nu mai ştiu a câta oară, povestea zilei în care le-a pierit unul dintre fii. După un an, ştiu doar că Valeriu al lor a fost omorât în bătaie de poliţiştii lui Voronin, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, şi azvârlit ca un sac de cartofi în faţa Spitalului Judeţean. Oficial însă, autorităţile nu au elucidat nici acum teribilul episod şi, chiar dacă puterea s-a schimbat la Chişinău, domnul şi doamna Boboc nu mai au încredere că responsabilii moldoveni îi vor deferi justiţiei pe ucigaşi.
De altfel, muşamalizarea dosarului „Boboc" pare să fi fost, cel puţin la început, o prioritate zero pentru autorităţile de peste Prut. Cel puţin aşa o demonstrează presiunile făcute de la vârf şi contradicţiile flagrante din actele întocmite de medicul legist. Primul act, certificatul de deces, a fost eli-berat pe data de 8 aprilie 2009. Numeroase publicaţii şi televiziuni au preluat imaginile de la înmormântarea lui Valeriu, care evidenţiau urmele unor lovituri puternice în zona capului. Totuşi, certificatul din 8 aprilie contrazicea aceste imagini şi stipula că moartea lui Valeriu Boboc a fost cauzată de un „toxic necunoscut".
Un raport, două concluzii
O lună mai târziu, la presiunile avocaţilor familiei Boboc şi ale societăţii civile, Centrul de Medicină Legală emite un nou document, ceva mai complet, dar care îl contrazicea pe primul. Chiar şi acest ultim raport, intrat şi în posesia RL, prezintă contradicţii flagrante în două paragrafe succesive. Întâi, doctorul Sergiu Tighineanu notează că leziunile nerelevante şi faptul că decedatul băuse fac imposibilă stabilirea cauzelor morţii: „(...) Lipsa informaţiei despre circumstanţele în care a survenit decesul, prezenţa leziunilor corporale nesemnificative şi a unei patologii nepronu