Alături de Canada, Grecia şi Anglia, e ţara care a luptat pentru apariţia Jocurilor Olimpice moderne

În Lyon, pe o străduţă din apropierea Pieţei Bellecour, mîna unui patriot a rebotezat cu marker o clădire. Villa Romana a devenit astfel Villa Romania. La 150 de kilometri distanţă, la Albertville, emanciparea noastră primea o altă formă grafică. Un mic tablou te întîmpină în Casa Jocurilor de iarnă, cu cîteva rînduri dedicate momentului cînd, la iniţiativa baronului Pierre de Coubertin, s-au reluat Jocurile Olimpice, în 1896.

Surpriză, se scrie şi despre România! E amintită, alături de Canada, Anglia şi Grecia, drept una dintre naţiunile care au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice, în forma lor modernă. De fapt, Evanghelie Zappa, moşier bogat şi iubitor de sport, născut în Grecia, dar trăit în România, a fost cel care a luptat pentru revigorarea spiritului olimpic. În 1859, a organizat alergări şi alte competiţii sportive pe străzile Atenei. A murit în 1865, înainte ca visul său să capete viaţă, însă eforturile nu i-au rămas în van. Datorită lui, România apare pe un panou de muzeu.

Aproape de podium

În 1992, la Albertville, România a obţinut un loc 4 la sanie, prin dublul Ioan Apostol-Liviu Cepoi şi un loc 6 la patinaj viteză, prin Mihaela Dascălu. A fost competiţia italianului Tomba sau a finlandezului Toni Nieminen, care devenea cel mai tînăr campion olimpic, la doar 16 ani. A fost impresionantă povestea patinatorului norvegian Johann Olav Koss, care, după ce fusese internat în spital din cauza unor probleme la pancreas, a cucerit aurul în proba de 1.500 de metri.

Flacăra a fost purtată de Platini, însoţit de un copil de 9 ani, François Cyril Grange, iar Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Franţei, Francois Mitterrand. A fost ultima oară cînd Olimpiada de vară şi cea de iarnă au av