Maurizio Reginani, cel care răspunde de tot ce este tehnologie la Automobili Lamborghini, afirmă că materialele compozite sunt singurele care pot reduce masele.
„Din păcate, fibra de carbon nu este un material izotrop ca oţelul şi aluminiul. Ca urmare, singura cale de explorare este aşa numitul «Building Block Approach». Asta presupune să se facă o mostră după reguli precise - numită cupon- care este testată. Aşa se vede cum reacţionează materialul. Dacă este ok, apoi se încearcă punerea în ecuaţie prin metoda elementului finit."
De foarte multe ori, asemenea cupoane nu oferă rezultate mulţumitoare iar operaţiunea este reluată folosind o altă dispunere a fibrelor. Manfred Ftzgerald, design şi marketing guru la Automobili Lamborghini crede că viitorul bolizilor din Santa Agata este prin explozia materialelor compozite. Care alături de fibra de carbon sau kevlar mai însemană şi SMC - fibre scurte care sunt injectate într-o masă polimerică. „Cred că în 10-20 de ani vom ajunge la 1.100 kg!", afirmă Fitzgerald, o reducere cu peste 200 kg realizată faţă de Superleggera de azi.
Contraopinie
Totuşi nu toată lumea este de acord că asemenea materiale pot fi folosite pe scară largă. Mark White, inginerul şef al Jaguar afirmă că fibra de carbon are limitări serioase. „Oferta actuală de fibră de carbon este limitată, rezervată aproape exclsiv industriei aerospaţiale. Dacă am trece la o scară mai largă în industria auto, aviaţia ar râmâne fără materie primă!"
Mai mult, piesele din fibră de carbon nu pot fi reparate ci trebuie înlocuite, mărind astfel costurile. Reciclarea fibrei de carbon este încă o mare problemă.
