Instituţia este acuzată de angajatori şi jurişti deopotrivă că aplică legea nu în funcţie de Codul muncii, ci de bunul plac al conducerii fiecărei unităţi teritoriale în parte. «ITM este instituţia care generează cel mai înalt grad de stres şi teroare asupra firmelor, mai rău decât Garda Financiară. Controalele sunt din ce în ce mai subiective, există inspectori care preferă şantajul ca metodă de lucru, iar când ai treabă la ghişee trebuie să stai la cozi
Instituţia este acuzată de angajatori şi jurişti deopotrivă că aplică legea nu în funcţie de Codul muncii, ci de bunul plac al conducerii fiecărei unităţi teritoriale în parte.
«ITM este instituţia care generează cel mai înalt grad de stres şi teroare asupra firmelor, mai rău decât Garda Financiară. Controalele sunt din ce în ce mai subiective, există inspectori care preferă şantajul ca metodă de lucru, iar când ai treabă la ghişee trebuie să stai la cozi câte o zi întreagă», comentează un angajator exasperat din Iaşi. Este posibil să exagereze, cu atât mai mult cu cât, fără niciun dubiu, există şi inspectori care chiar îşi fac treaba. Cam unu din zece, după cum estimează Nicoleta Ilea, consultant de resurse umane.
Fostul ministru al muncii, Mihai Sârbu, spunea, în urmă cu un an, că era „foarte nemulţumit de activitatea Inspecţiei Muncii, pentru că nu avem încă, din această zonă, suficiente date pentru a lua măsuri care să contracareze munca la negru. În continuare, instituţia este prea mult focalizată pe activitatea de evidenţă şi prea puţin pe cea de control“. Sârbu propunea atunci o restructurare a Inspecţiei Muncii, care să vizeze realocarea resurselor în favoarea activităţii de control.
Între timp, alt ministru i-a luat locul, iar instituţia a rămas neschimbată. De altfel, majoritatea avocaţilor şi chiar şi a angajatorilor ar fi fost de acord cu această iniţiativă. Care ar fi trebui