La Cairo, în Egipt, are loc o Conferinţă de două zile a ţărilor care încearcă să-şi recupereze antichităţile răspândite pretutindeni în lume. O iniţiativă egipteană, care nu este tocmai aplaudată în unele ţări occidentale. 16 ţări se reunesc în aceste zile la Cairo, pentru a-şi cere de fapt patrimoniul istoric înapoi.

La Cairo, în Egipt, are loc o Conferinţă de două zile a ţărilor care încearcă să-şi recupereze antichităţile răspândite pretutindeni în lume. O iniţiativă egipteană, care nu este tocmai aplaudată în unele ţări occidentale.

Când turiştii străini se plimbă prin secţiile de antichităţi greceşti sau egiptene din muzee precum Luvru sau British Museum, exclamaţiile lor sunt legate de frumuseţea exponatelor : ce minuni, câtă artă, câtă armonie ! Un egiptean sau un grec, în aceleaşi muzee ar avea însă motive să spună : aceste exponate sunt ale noastre, daţi-ni-le înapoi !

16 ţări se reunesc în aceste zile la Cairo, pentru a-şi cere de fapt patrimoniul istoric înapoi : alături de ţara gazdă a reuniunii, Egiptul, şi-au mai anunţat prezenţa înalţi demnitari din Grecia, Italia, Irak, Libia, Siria, Mexic, India.

Atena de exemplu încearcă de 30 de ani să recupereze frizele Partenonului, care se află la British Museum. Egiptul vrea să-şi repatrieze, printre altele, bustul lui Nefertiti de la Berlin şi celebra piatră Rozetta, aflată la Londra, cu ajutorul căreia arheologul francez Champollion a descifrat hieroglifele.

Din 2002 încoace, Egiptul a reuşit să-şi recupereze peste 31 de mii de piese de arheologie. Există însă o convenţie datând din 1970, a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, care ar trebui modificată, pentru a favoriza aceste repatrieri.

Să nu uităm că şi argumentele muzeelor occidentale sunt uneori juste : ele pretind că antichităţile pe care le deţin au fost salvate practic de la distrugere