Circa un million de euro ar trebui să plătească Primă­ria Capitalei în urma deci­ziei Curţii de Apel Bucureşti, după un proces început acum nouă ani, pentru un teren naţio­na­lizat, în suprafaţă de 972 mp. «Pentru Primăria Capita­lei este un precedent pe­riculos. Dar şi pentru bu­cureşteni este o problemă delicată, fiindcă nu-l veţi vedea pe domnul primar Sorin Opres­cu să răspundă personal. De aceea, o să-i chemăm în instanţă

Circa un million de euro ar trebui să plătească Primă­ria Capitalei în urma deci­ziei Curţii de Apel Bucureşti, după un proces început acum nouă ani, pentru un teren naţio­na­lizat, în suprafaţă de 972 mp.

«Pentru Primăria Capita­lei este un precedent pe­riculos. Dar şi pentru bu­cureşteni este o problemă delicată, fiindcă nu-l veţi vedea pe domnul primar Sorin Opres­cu să răspundă personal. De aceea, o să-i chemăm în instanţă pe toţi aceia care au fost primari generali în această perioadă, pentru a răspunde cu averea proprie, pentru că timp de nouă ani au stat pe 45.000 de dosare legate de retrocedări, fără să rezolve nimic“, anunţă avocatul Gheorghe Piperea, fondatorul societăţii Piperea şi Asociaţii, care s-a ocupat de acest dosar. El dă exemplul primului oraş din România care s-a declarat în faliment, Aninoasa, şi face următorul calcul: „Probabil că sunt circa 20.000 de astfel de dosare, în care se solicită despăgubiri. Dacă în jumătate din aceste procese Primăria Capitalei va fi obligată la plata a 200.000 de euro, în medie, rezultă două miliarde de euro pe care instituţia ar trebui să le achite. Şi la un buget anual de circa un miliard de euro, cât are Primăria Capitalei...“ Iar pe lista lui Piperea mai figurează câteva mari oraşe, cum sunt Timişoara, Cluj şi Constanţa, unde zac mormane de dosare privind retrocedările şi unde se aşteaptă ca acţiunile păgubiţilor să conducă la poprirea conturilor administraţiilor municipal