Le-a luat ceva vreme, dar până la urmă ne-au aflat numerele de telefon. Şi nu, nu le-au introdus în memoria propriilor aparate după zecile de mesaje sau apeluri în care li se cerea câte o reacţie, câte un punct de vedere sau pur şi simplu ajutor la vreo informaţie şi la care rămâneau impasibili. Au început să sune mai ales după alegeri, de atunci de când dau senzaţia că lumea, ţara a început să fie a lor. De când colonizează totul cu ale lor carnete de partid.
De câteva zile, am senzaţia, uitându-mă în jur, că am parte de un început de deja vu. Că enunţuri pe care le-am privit drept exagerări încep uşor-uşor să prindă conţinut. Acela că ne întoarcem în vremea lui Năstase, de exemplu. Numai că de data asta cu alte haine, mai spâlcuite, ale ciocoimii portocalii. Veţi spune că mi-a luat ceva vreme….
CTP are dreptate: reacţia lui Boc de a confisca - nu, nu de a smulge (pentru că asta a fost o exagerare) – microfonul jurnalistei de la Realitatea Tv este un gest premeditat, făcut cu seninătate, cu naturaleţe, cu reflexul omului care ştie că poate să-şi permită asta. Băsescu a făcut-o şi nu i s-a întâmplat nimic la episodul Andreea Pană – ţigancă împuţită – , de ce nu ar face-o şi premierul său preferat. Din acelaşi registru conform căruia Boc se cerea la TVR în fiecare săptămână, pentru că OTV-ul, B 1 sau Etno TV nu îi mai erau suficiente.
Şi da, de ce nu ar face-o şi supuşii acestora – armata de consilieri cumpăraţi din presă - care se simt îndreptăţiţi să pună mâna pe telefon la orice critică ce i se aduce Puterii. Iar episodul Ioana Muntean – Răzvan Dumitrescu e cât se poate de grăitor şi e doar un exemplu. Din acest punct de vedere, reacţia Realitatea TV e cât se poate de justă şi îmi asum acest enunţ, ştiind că voi stârni aici furia postacilor care îmi vor reproşa limbi pe care le-aş da trustului de la care îmi iau banii. Nimic mai fals.
“P
