“C.S.M., în calitate de organ constituţional, trebuia să reacţioneze”

Sunteţi unul dintre cei peste 300 de judecători semnatari ai apelului adresat C.S.M., care vizează reacţia şi modul de a acţiona ale acestei instituţii în faţa implicaţiilor etice puse în discuţie de “cazul Voicu”, dar şi arbitrariul şi lipsa de transparenţă a numirilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Concret, ce aşteptaţi de la C.S.M.?

“Cazul Voicu” afectează în mod grav Justiţia română pentru că, dacă în mod real, acele convorbiri au existat în realitate şi s-au purtat convorbiri între politicieni şi judecători de la Înalta Curte pe tema soluţionării unor dosare, acesta este un lucru foarte grav. Dincolo de aspectul penal, se pune problema încălcării statutului nostru şi a codului deontologic şi cât de apropiată poate fi relaţia dintre un judecător şi un justiţiabil sau dintre un judecător şi politician sau un om de afaceri. Or, acestea sunt prevederi nescrise, ele rezultă din practici : potrivit unor reglementări, C.S.M. şi-a asumat şi rolul de organ deontologic, deci el ar trebui să stabilească în ce măsură astfel de relaţii sunt adecvate.

În al doilea rând, dacă lucrurile apărute în presă nu sunt adevărate, în sensul în care acele convorbiri nu au avut loc, iar transcrierile sunt contrafăcute, atunci, din nou, vorbim despre un aspect foarte grav : vorbim despre o lovitură de imagine în Justiţie şi despre o imagine pătată a judecătorilor. Ori într-un sens, ori în altul, C.S.M., în calitate de organ constituţional, care trebuie să apere independenţa Justiţiei şi reputaţia judecătorilor, trebuie să reacţioneze. De aceea, cei 400 de petiţionari au solicitat C.S.M. o reacţie adecvată şi imediată, în sensul în care dacă judecătorii respectivi vor fi găsiţi că au încălcat legea privind statutul magistraţilor, atunci să li se recomande o atitudine adecvată – de exempl