Indiferent de natura adicţiei, primul pas constă în evaluarea psihiatrică a persoanei afectate. Activităţi precum alimentaţia, munca şi sexualitatea pot degenera în dependenţe. Pe de altă parte, adicţia de substanţe afectează funcţionarea organelor interne.

Cauzele trecerii de la consumul moderat de substanţe acceptate social, cum este alcoolul, la dependenţă, sunt aceleaşi ca şi în cazul consumului de substanţe ilegale, cum sunt drogurile. „Concură trei tipuri de cauze: natura substanţei, factorii de mediu şi personalitatea consumatorului", explică medicul psihiatru Eugen Hriscu de la Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Capitală.

Potenţialul substanţelor de a crea dependenţe este diferit. „Heroina creează dependenţă mai rapid decât canabisul, la fel şi ecstasy, comparativ cu cocaina", spune psihiatrul. Şi factorii de mediu, precum contextul social şi cel economic al consumatorului favorizează apariţia dependenţelor de substanţe. La acestea se adaugă predispoziţiile date de moştenirea genetică şi de tulburările psihice asociate consumului abuziv al părinţilor. „Persoanele ai căror părinţi au consumat abuziv alcool au un risc crescut de a dezvolta o dependenţă, iar personalităţile depresive şi cele anxioase prezintă riscuri suplimentare", subliniază medicul.

Depresia, semn de sevraj

În lipsa consumului, persoanele cu un comportament adictiv resimt în mod organic nevoia alimentării cu substanţa de care sunt dependenţi. „Când dependenţa de alcool este în stadiu avansat, sevrajul este o urgenţă medicală, pentru că determină deshidratare puternică şi şoc respirator", explică psihiatrul. În alte cazuri, sevrajul alcoolicului se manifestă mai ales dimineaţa, cu stare de nervozitate, transpiraţii, convulsii, delirium, despresie şi agresivitate.

În ciuda credinţei comune că drogurile ar da sevraj zgomotos, doar hero