Rulajul din piaţa secundară a crescut spectaculos susţinut de titlurile de stat, în ultimul trimestru ajungând la 330 mil. euro

Totuşi piaţa este departe de potenţial, fiind necesară o diversificare a ofertei Trezoreriei cu emisiuni pe scadenţe diferite

Fondurile de investiţii şi de pensii aşteaptă ca statul să îşi asume rolul de market-maker

Piaţa secundară a obligaţiunilor de la Bursa de Valori Bucureşti a marcat o creştere semnificativă de lichiditate în ultima jumătate de an. Tendinţa de reducere a ratelor de dobândă a determinat jucătorii instituţionali să procedeze la reconfigurări de portofolii, cu efect benefic asupra volumelor din piaţă. Acestea au atins un nivel record în luna februarie a.c., când transferurile au totalizat peste 150 de milioane de euro.

Reprezentanţii pieţei contactaţi de Curierul Naţional susţin că acesta este doar începutul unui proces îndelungat, potenţialul fiind mult mai ridicat. Pentru dezvoltarea pieţei însă Trezoreria trebuie să diversifice oferta de emisiuni şi să asigure prezenţa la tranzacţionare deopotrivă a emisiunilor pe trei, cinci şi zece ani. Băncile, în piaţa primară, şi fondurile de investiţii şi de pensii, în piaţa secundară, cu active în creştere, aşteaptă asumarea de către stat a rolului de market-maker, în condiţiile în care se întrevede că cel puţin pe termen scurt şi mediu, corporaţiile vor fi puţin prezente pe această piaţă, preferând alte metode de finanţare.

Deşi randamentele la titlurile de stat au copiat politica de reducere a ratelor de dobândă a Băncii Naţionale, piaţa secundară este încă departe de a fi un barometru pentru politica monetară. Pe măsura majorării volumelor de tranzacţionare, acest rol ar putea fi îndeplinit în viitor cu succes. Pentru ca piaţa să atingă un volum critic ar trebui să însumeze zece miliarde euro, atât ca total al emisiunilor la trei, cinci şi