„Opozanţii kârgâzi promit alegeri”, scrie Le Figaro. Le Monde publică o notă despre reforma constituţională propusă de premierul Gordon Brown în caz de victorie la alegerile din mai. „O semnătură istorică”, titrează Corriere della Sera despre acordul ruso-american de reducere a arsenalelor nucleare. Situația din Kârgâzstan îi interesează pe europeni, deși aceştia recunosc că sunt doar simpli spectatori. Partida pare a se juca intre Moscova și Washington. Cotidianul de referință Le Monde ne spune că atât Moscova, cât și Washingtonul posedă câte o bază militară în Kârgâzstan, ceea ce arată că noua putere va trebui să țină cont atât de interesele rusești, cât și de cele americane. Acestea din urmă se reduc pentru moment la menținerea bazei militare aflată în suburbia capitalei Bișkek, o piesă esențială pentru dispozitivul american din Afghanistan. Baza este însă și o sursă importantă de venit pentru republica din Asia Centrală, aflată într-o profundă criză economică. Moscova a incitat în mai multe rânduri guvernul kârgâz să ceară retragerea bazei americane sau să condiționeze menținerea ei de un împrumut de 2 miliarde de dolari. „Aceste lucruri sunt însă de domeniul trecutului”, consideră cotidianul conservator Le Figaro, care scrie că la Praga, Obama și Medvedev s-au înţeles şi pentru soluţionarea crizei din Kârgâzstan. Tot Le Figaro publică un articol intitulat „Opozanţii kârgâzi promit alegeri”. Libération, cotidian cu simpatii de stânga, titrează: „Rosa Otunbaieva asigură interimatul în fruntea Kârgâzstanului”. Aflăm că şefa opoziţiei, în vârstă de 59 de ani, este diplomat de carieră cu studii la Moscova. Am amintit de întâlnirea de la Praga dintre preşedinţii american şi rus. La Praga a avut loc însă şi o cină la care au luat parte, alături de preşedintele american, 11 şefi de state din Europa centrală şi de est . „O cină de adio”, consideră Le Monde. Şefii st