- Cultural - nr. 522 / 9 Aprilie, 2010 Urmarind vorbirea si scrierea unor concetateni, vom discuta unele situatii. 1. Am notat dintr-un articol de ziar: "…el asudeaza abundent…” A asuda se conjuga: asud, asuzi, asuda etc. Forma asudeaza, pentru asuda, este o abatere. A asuda – a secreta sudoare, a transpira, a nadusi. O expresie ironica: a asuda sub limba: se zice despre cei care se plang ca ar fi muncit din greu, cand de fapt nu au facut (mai) nimic. Cu sensul a aburi: peretii asuda. Figurat, a asuda: a munci depunand mari eforturi; a osteni, a trudi. Din aceeasi familie semantica face parte si substantivul sudoare, plural sudori, - secretie a glandelor sudoripare prin care se elimina o parte a substantelor rezultate din metabolismul organismului; transpiratie, naduseala. Expresia: sudorile mortii sau sudori de moarte – transpiratie provocata de o spaima, de o emotie sau de o munca obositoare; figurat: munca, osteneala, truda, chin. Sudorific: care secreteaza sudoare sau care stimuleaza secretia glandelor sudoripare; sudoral. Cu toate ca a asuda, cuvant din fondul vechi al limbii, este considerat popular, nu lipseste din scrisul eminescian: "Pe un pat sarac asuda intr-o lunga agonie Tanarul” si "Ochii ei sunt turburi, pleoapele asuda”. Nici sudoare nu lipseste din proza poetului: "Dionis, lungit in patu-i, tremura in friguri, cu buzele uscate, cu fruntea plina de sudoare”. Simbolizand munca grea: "S-acele milioane, ce in gramezi luxoase/ Sunt stranse la bogatul, pe cel sarac apasa,/Si-s rupte din sudoarea prostitului popor”. Am apelat la autoritatea poetului, pentru a impune in circulatie verbul a asuda si substantivul sudoare (in latina: assudare; sudorsudoris). Nu am mai comentat derivatele: asudare si asudat. 2. Am retinut secventa: "…sa-mi revizui”. Verbul a revizui: a cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea si a corecta eventualele lipsuri; a reved