- Cultural - nr. 522 / 9 Aprilie, 2010 Am inteles de la inceput de guvernare ca - doar astea sunt regulile democratiei noastre originale, cu puternic "parfum de Bucuresti" - "cascavalul" puterii trebuia impartit intre cei care temporar se afla acum in fruntea bucatelor. Ca n-am inteles nici eu, dar nici altii ca mine, de ce domnul Boc - si nu numai el - n-a luat atitudine in unele situatii cand Constitutia Romaniei a fost sfidata mai mult decat evident, parca nici nu mai conteaza acum. (vezi cazul cu nota trimisa de la Guvernul Romaniei, cu antetul aceluiasi guvern, dar in limba maghiara sau vezi cazul cu ministrul Sanatatii care se afla, nu de mult timp, alaturi de exaltatii de la Cluj ce purtau pancarta cu binecunoscutul mesaj jignitor "Tinutul Secuiesc nu este pamant romanesc"). Chiar daca UDMR s-a dovedit de mai bine de 15 ani "plomba" tuturor guvernarilor care s-au perindat la putere, o necesara si minima atitudine de punere la punct se impunea din partea celor care i-au adus langa ei. Si asta pentru a se stii totusi cine e seful sau ca o dovada de minima loialitate a PD-L fata de alegatorii romani din Ardeal. In numele mariajului politic PD-L _ UDMR, s-au facut si se vor mai face in continuare concesii. Mai mult sau mai putin acceptabile. Unele _ inca putin evidente deocamdata _ se fac si prin proiectul noii Legi a Educatiei Nationale. Altele se vor face probabil atunci cand se va elabora metodologia de aplicare. Sunt totusi prea multe vulnerabilitati la o lege care are pretentia ca va reforma radical invatamantul romanesc. Nici Patriarhia Romana nu a sesizat vulnerabilitatile legii si ca atare s-a cam grabit atunci cand s-a declarat de acord cu aceasta. Iertata-mi fie erezia, dar suntem totusi un stat laic, iar parerea inaltului cler n-ar trebui sa conteze mai mult decat a unui ONG. Oricum, e una neinspirata de vreme ce n-a sesizat capcanele sau vulnerabili