În termeni de reducere a armamentelor, tratatul semnat ieri în Sala Spaniolă a Hradului din Praga prevede o reducere la 1.550 a ogivelor nucleare şi la 700 a vectorilor strategici. Analiştii văd principalul beneficiu al evenimentului de ieri în relansarea relaţiilor americano-ruse. Obama a declarat că semnarea tratatului - pe care l-a calificat drept istoric - demonstrează că cele două ţări „au pus capăt derivei‘‘, iar Medvedev a salutat faptul că cele două ţări „au întors o nouă pagină‘‘ în relaţiile bilaterale.

Unul dintre subiectele de divergenţă dintre cele două ţări îl constituie planurile americane de a instala elemente ale scutului antirachetă în România. Medvedev a ţinut să avertizeze că tratatul semnat ieri va fi viabil atâta vreme cât Statele Unite nu vor dezvolta suplimentar capacitatea scutului. Obama s-a mulţumit să declare că doreşte să aibă un „dialog serios‘‘ cu Rusia pe această temă. O ocazie pentru un „dialog serios‘‘ se va ivi chiar în această vară, când Medvedev va vizita SUA.

O altă dificultate în relaţia bilaterală o constituie rezervele ţărilor din Europa de Est faţă de Rusia. Pentru a înţelege perspectiva acestor state asupra Rusiei, Obama a invitat 11 şefi de stat sau de guvern ai statelor din regiune - România, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia - la un dineu special organizat la reşedinţa ambasadorului american. Preşedintele Traian Băsescu a calificat tematica dineului drept „de maximă actualitate pentru România", precizând că pledează pentru „solidaritatea şi soliditatea relaţiei UE-SUA". În materie de securitate europeană, el a deplâns faptul că „într-un fel se vede când ai frontierele la Atlantic şi altfel când le ai la Marea Neagră" şi a subliniat „preocuparea" României pentru valabilitatea integrală a Articolului 5 - „Toţi pentru unu, unu pentru toţi" - al Tratatulu