Creditorii bat la uşa companiei americane care a construit baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Eufemistic spus: "bat la uşa...". Că la uşa americanilor - adresa din Constanţa sub care s-au înscris la Registrul Comerţului - nu răspunde nimeni. Adevărata adresă e chiar în incinta bazei militare...
Acolo nu intră nimeni neinvitat. Aşa că, pentru a-şi recupera datoria de la constructor, vreo 5,5 miliarde de lei vechi, subcontractorii au ajuns să picheteze însăşi baza militară.
Joi, 25 februarie, a fost ziua care marchează o nouă formă de protest în România... Cu basculanta la poarta NATO. Aflată în criză financiară profundă, societatea românească se află aproape de colaps. Câţiva agenţi economici care sunt subcontractori ai Framaco FMJV
Metis, compania care deţine contractul de construcţie a bazei de la Mihail Kogălniceanu, au blocat atunci cu cinci autotrenuri intrarea în baza Mihail Kogălniceanu.
Pentru că nu aveau autorizaţie pentru acest gen de protest, la scurt timp după ce au iniţiat acţiunea, şoferii şi patronii lor au fost dispersaţi de mascaţi şi poliţişti înarmaţi. În principal, firmele care au blocat unitatea militară de la Mihail Kogălniceanu au contracte de aproape trei ani cu Framaco. Au cărat piatră şi pământ pentru căile de acces din bază, o lucrare pe aproximativ 40 de hectare.
Contractele s-au derulat normal până în vara anului trecut, când compania americană a început să aibă restanţe la plata serviciilor. De mai bine de şapte luni, Framaco nu şi-a mai plătit, sau a făcut-o sporadic, subcontractorii. Acum, compania americană are restanţe de plată către şapte firme pentru lucrările efectuate. Potrivit lui Valentin Jiga, reprezentantul uneia din cele şapte firme care au de încasat 5,5 miliarde de lei vechi, după protestul spontan de la 25 februarie, Framaco s-a angajat să achite câte 50.0