“ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale” – I.L.Caragiale

M-am uitat în diagonală pe noul proiect de statut al PDL prezentat astăzi în Consiliul Naţional de Conducere, în paralel cu actualul document de funcţionare al formaţiunii. Şi nu pot să nu remarc decât că Adriean Videanu avea dreptate când, în urmă cu câteva luni, le transmitea indirect reformiştilor Preda-Macovei să nu se gândească la schimbări majore.

Grăitor în acest sens e păstrarea, dacă nu chiar întărirea, în statut a unui avertisment la adresa eventualilor rebeli, precum europarlamentarul amintit mai sus. Astfel, în primele 11 pagini ale noului statut sunt în continuare nu mai puţin de trei ameninţări la adresa celor care vor îndrăzni să vorbească în public pe altă limbă decât cea impusă de conducerea partidului:

Art. 12. – Activitatea internă a partidului se bazează pe următoarele principii generale:

(a) libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare a opiniilor oricărui membru în cadrul structurilor organizatorice ale partidului, precum şi în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin deciziilor luate de organismele de conducere alepartidului;

Art. 21. – Fără discriminări sau privilegii, membrii Partidului Democrat Liberal au următoarele drepturi:

(a) să îşi exprime liber opiniile în interiorul partidului cu privire la opţiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în funcţii numite sau alese;

(b) să îşi exprime liber opiniile în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin principiilor politice ale partidului, asumate prin Programul politic şi Statut, precum şi deciziilor organismelor de conduce