Coşmar pe şoselele României. În ultima vreme, s-a acutizat, iar Poliţia şi Parchetul par anesteziate. Un poliţist beat la volan ucide o biciclistă, fuge, zice apoi că a mâncat castraveţi muraţi, iar colegii şi procurorii nu-l leagă. Craiova a devenit un iad. Un scelerat omoară în bătaie un bătrân pieton, dar poliţiştii, legiştii şi procurorii se mişcă abia după câteva zile, siliţi de presă. Tot aici, un beţiv târăşte un adolescent şi o femeie şi fuge. În Bucureşti, un nebun lăsat la volan scoate pistolul. Zilnic, străzile-s teatrul unor scene de o incredibilă violenţă. Poliţia rutieră e clar depăşită şi – din indolenţă sau incompetenţă, ca să nu zic de altceva – nu- şi îndeplineşte rolul. Ba îi tot aud pe şefii instituţiei că “a scăzut numărul accidentelor”. O fi scăzut, însă doar pentru că – e criză – s-a redus şi intensitatea traficului. A crescut, în schimb, exponenţial agresivitatea şoferilor. Fenomenul e imputabil poliţiştilor lui Blaga, dar şi procurorilor, şi judecătorilor, care plimbă câte 5 - 6 ani dosărele, adesea achitând şi rareori condamnând.

Un tânăr senator propune instituirea amenzii rutiere progresive, în funcţie de venituri, spre a-i tempera pe maimuţoii şi pe beizadelele care fac ravagii. Nu-i o soluţie, tot vor plăti (cei care au venituri proprii declarate) orice amendă sau vor zice pardon cei cărora li se umple zilnic buzunarul de către “ăl bătrân”. Soluţia cea mai eficientă ar fi – în cazul abaterilor repetate şi grave (băutură, viteză) – suspendarea pe termen lung, de minimum 6 luni, şi chiar anularea permisului. Pentru demenţii şoselelor, tragerea de durată sau definitivă pe dreapta e singurul tratament în stare să-i inhibe.