Conducerea unui autoturism se regăseşte în dicţionar la cuvântul „a şofa“. În cazul Panamera, singurul verb care exprimă corect experienţa trăită la volan este „a pilota“. Odată cu apariţia primelor imagini-spion cu Porsche Panamera, la sfârşitul anului 2008, forumurile pa­sionaţilor au luat foc. „Nu poate fi un Porsche... E din alt film... Au înnebunit... Îşi bat joc de istoria mărcii...“ Sunt doar câteva dintre reacţiile de a

Conducerea unui autoturism se regăseşte în dicţionar la cuvântul „a şofa“. În cazul Panamera, singurul verb care exprimă corect experienţa trăită la volan este „a pilota“.

Odată cu apariţia primelor imagini-spion cu Porsche Panamera, la sfârşitul anului 2008, forumurile pa­sionaţilor au luat foc. „Nu poate fi un Porsche... E din alt film... Au înnebunit... Îşi bat joc de istoria mărcii...“ Sunt doar câteva dintre reacţiile de atunci ale celor care consideră brandul german sinonimul performanţelor sportive şi al luxului ţinut în frâu pentru a nu deveni kitsch. Alţii, mai ponderaţi, au preferat să aştepte intrarea pe piaţă a noului model pentru a decide ce reprezintă pentru ei Panamera. Pe 12 septembrie 2009, bolidul cu patru uşi şi patru locuri a pornit către primii clienţi, iar opiniile fanilor mărcii au devenit deodată mai nuanţate. Mulţi au înţeles că Panamera este un Porsche care se adresează în special celor care, devenind familişti, au fost nevoiţi să abandoneze în garaj mai micile şi mai sprinţarele Cayman, 911 sau Boxster atunci când trebuie să plece cu restul familiei în concediu sau în vizită. Iar dacă până anul trecut Porsche pierdea aceşti clienţi în favoarea concurenţilor de la BMW, Mercedes sau Audi, decizia companiei de a extinde gama către un Gran Turismo s-a dovedit a fi mai mult decât logică.

Curioşi să descoperim motivele atâtor polemici şi beneficiind de invitaţia de a testa întreaga gamă a constructoru