Piloţii care aspiră să zboare pe aeronavele prezidenţiale sunt supuşi unor teste extrem de riguroase, pentru ca în final să fie selectaţi doar cei mai buni.

Potrivit lui Sorin Stoicescu, fost şef al Direcţiei de Aviaţie Civilă din Ministerul Transporturilor, fiecare stat are un anumit standard în ceea ce priveşte procesul de selecţie a piloţilor pentru aeronavele prezidenţiale.

În general, spune expertul în aviaţie, determinante sunt experienţa, numărul de ore de zbor efectuate şi tipurile de aeronavă pe care a zburat pilotul.

Temperamentul echilibrat şi lipsa incidentelor în activitatea profesională pot atârna, de asemenea, greu în selecţia unui pilot. În ceea ce priveşte pregătirea profesională, susţine Sorin Stoicescu, piloţii trebuie să îndeplinească standardele cele mai ridicate în această profesie.

Printre altele, ei trebuie să aibă atestat de instructor pentru zbor în orice condiţii meteorologice, condiţii de zi sau de noapte, inclusiv pentru zboruri de încercare.

Standard ridicat

Pentru deservirea aeronavei preşedintelui, sunt selectate cel puţin trei echipaje de piloţi. În cazul zborurilor long curier, în aeronava prezidenţială urcă două echipaje şi nu unul, pentru respectarea timpilor de odihnă.

Fost pilot pe Tupolev-154, aeronavă similară celei prăbuşite la Smolensk, generalul (r) Ştefan Voian susţine că, după 1989, standardele de selecţie ale piloţilor pentru aeronavele prezidenţiale nu s-au schimbat. Diferită era doar atenţia excesivă care se acorda deplasărilor în străinătate ale cuplului Ceauşescu.

Astfel, zborurile dictatorului erau pregătite extrem de minuţios. În cazul deplasărilor mai lungi, cum erau cele în ţările africane, de pildă sau peste oceane piloţii efectuau mai întâi un zbor de antrenament pe ruta respectivă, pentru a se asigura că totul este în regulă.

Pilotul, suveran în aer @N