Timişorenii s-au adunat astăzi în biserici şi în cimitire pentru a-şi cinsti morţii, cu ocazia sărbătorii numite Paştele mic sau, popular, Paştele morţilor. Gospodinele s-au pregătit de zor în ultimele două zile pentru a împărţi toate bunătăţile care se regăsesc în mod tradiţional pe masa de Paşte: ouă roşii, cozonaci, pască şi friptură de miel.

"Am dus o sticlă de vin ca să presar peste mormânt, cum este tradiţia, şi mâncare tradiţională de Paşte", a spus Maria Toma, care îl comemorează pe soţul său decedat în urmă cu 30 de ani. După ce au participat la slujba de sfinţire a bucatelor în biserici, oamenii au luat cu asalt cimitirile ca să le dea săracilor pomana peste morminte.

Sărbătoarea este un amestec între mit şi datini creştine. O altă denumire a sărbătorii este cea de Paştele blajinilor. Etnologii consideră blajinii un fel de rezervă a spiţei umane. Credinţele despre blajini sunt multe şi contradictorii. Se spune că ar fi fost cei dintâi oameni de pe pământ, susţinând de atunci stâlpii cerului şi pe cei ai pământului. Legătura dintre aceştia şi lumea umană este asigurată de cojile de ouă aruncate pe apa curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştelui, de gospodine.

Pe lângă semnificaţiile spirituale, sărbătoarea este o binecuvântare pentru comercianţi, în special pentru florari. În pieţele timişorene a fost astăzi o explozie de culori, datorită miilor de bucheţele de flori primăvăratice. Cumpărătorii au fost şi ei mulţi, astfel că marfa s-a epuizat destul de repede iar la orele prânzului doar buchetele de flori scumpe şi exotice mai existau pe tarabele vânzătorilor.