Rezultatul alegerilor legislative din Ungaria pare de această dată prestabilit: Fidesz, partid de centru-dreapta aflat până acum în opoziţie, îi va învinge, cu mare probabilitate, pe socialiştii aflaţi la guvernare laolaltă cu oportuniştii liberali - cu ajutorul cărora Partidul Socialist Maghiar s-a putut menţine la guvernare timp de opt ani, în pofida unei imagini din ce în ce mai deteriorate, respectiv de formaţiune coruptă şi autoritaristă. Scrutinul constituie însă mult mai mult decât un simplu semnal de virare spre dreapta al ţării în condiţiile în care societatea maghiară este profund divizată atât din cauza rivalităţilor politice, cât şi a imenselor probleme socio-economice existente. În prezent, nici o altă ţară din Europa de Est - nici măcar Serbia - nu se confruntă cu o asemenea polarizare socială.
Este limpede că nociva moştenire comunistă continuă să intoxice sistemul sanguin al ţării. Cu puţini ani în urmă, participanţii - preponderent paşnici - la cea de-a 50-a aniversare a revoltei anticomuniste din 1956 încă erau asaltaţi de poliţie. Premierul din acea vreme, Ferenc Gyurcsany - descendentul multimilionar al unei familii de comunişti -, tocmai mărturisise, în cadrul unei reuniuni de taină a socialiştilor, că minţise sistematic electoratul în privinţa situaţiei financiare a ţării, admiţând totodată, nonşalant, că guvernanţii socialişti şi liberali erau, de fapt, incapabili să-i protejeze pe cetăţeni de efectele iminentului declin economic. Spre ghinionul său, înregistrarea secretă a fost difuzată, iar discursul premierului a inflamat şi mai mult opinia publică, deja polarizată din cauza disputei dreapta-stânga. Stagnarea economică survenită în 2008, recte cu un an înaintea izbucnirii crizei economice, a venit ca o confirmare a unei guvernări cronic deficitare, iar Gyurcsany a decis, într-un final, să renunţe la mandatul de premier pentru a preven