Ministerul Justitiei face publică strategia de reformare a sistemului judiciar din România pe termen scurt. Este vorba de un plan pe 4 ani care urmează să fie supus dezbaterii publice şi apoi adoptat de Guvern. Documentul e lansat în condiţiile în care justiţia e un domeniu supravegheat de Uniunea Europeană care a cerut reforme pe termen lung.

Ministerul Justitiei face publică strategia de reformare a sistemului judiciar din România pe termen scurt. Este vorba de un plan pe 4 ani care urmează să fie supus dezbaterii publice şi apoi adoptat de Guvern.

Documentul e lansat în condiţiile în care justiţia e un domeniu supravegheat de Uniunea Europeană care a cerut reforme pe termen lung.

Strategia ministerului - în forma iniţială - e structurată în "marea reformă" şi "mica reformă" şi prevede modificări substanţiale în actul de justiţie.

Aşa-numita mică reformă prevede în principal simplificarea procedurilor de citare, inclusiv în procesele cu mai multe părţi, decongestionarea activităţii la instanta supremă prin reducerea competenţelor, reducerea numărului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare.

Marea reformă se referă în special la statutul judecatorilor şi procurorilor.

De pildă, aceştia vor avea mai puţine interdicţii în ce priveşte activităţile pe care le desfăşoară în afara serviciului. Ar urma să fie introdusă răspunderea magistraţilor pentru soluţiile pe care le dau dosarelor în cercetare.

Pe de altă parte, procurorul general va putea aplica direct unele sancţiuni disciplinare minore procurorilor şi, în mod simetric, Curţile de Apel pot aplica unele sancţiuni minore judecătorilor. O altă modificare delicată se referă la răspunderea judecătorilor şi procurorilor pentru deciziile pe care le anunţă. Exemplul clasic este cel al caselor naţionalizate.

Dacă un judecător a decis să nu retrocedeze un imobil, dar CEDO a i