Dezastrul de alaltaieri a socat natiunea poloneza. Ce se va schimba in politica acestei tari care a aratat deja ca isi merita statutul de putere regionala? Am putea compara tragedia de la Smolensk cu drama americanilor din 11 septembrie 2001. Stupefactie, neputinta, durere la scara nationala. Dar, asa cum americanii au infruntat atunci lovitura, nici pe polonezi nu-i va vedea nimeni ingenuncheati. Mai devreme sau mai tirziu, se vor afla toate detaliile dezastrului si isi vor gasi raspuns intrebari precum "de ce atitia oficiali de rang inalt intr-un singur aparat de zbor?" sau "cit de jos era plafonul de nori, adica ceata de care vorbeste toata lumea?". Teoria conspiratiei are, si ea, spatiu larg de manevra, insa, dincolo de scenariile si piesele disparate care ies la iveala rind pe rind din acest puzzle al sortii, se poate schita drumul pe care il va avea de parcurs in viitorul imediat natiunea poloneza. Ar trebui reamintit, inainte de toate, ca Polonia este singura tara din Uniunea Europeana care a avut crestere economica (1,6 la suta) anul trecut si despre care se estima, inainte de producerea accidentului din Rusia, ca isi va mentine trendul ascendent si in 2010, cu un avans de 2,75 la suta din PIB. Aceasta performanta s-a inregistrat in timpul presedintiei euroscepticului Lech Kaczynscki, principalul disparut in tragedia de simbata. Cu siguranta, meritul apartine guvernarii liberale ce a urmat mandatului scurt al fratelui geaman al fostului presedinte, Jaroslaw Kaczynscki, nevoit sa cedeze in 2007 din cauza unei legi prea dure a lustratiei (care a si atras o condamnare a Poloniei la CEDO). E foarte putin probabil ca devansarea brusca a alegerilor prezidentiale, programate pentru sfirsitul anului, sa afecteze cotatiile actiunilor poloneze pe burse, chiar daca in accident a pierit si guvernatorul Bancii Centrale a tarii. Sondajele prevesteau deja infringerea lui Ka