În remarcabila apologie pe care a făcut-o catolicilor din Irlanda (aceştia reprezentând majoritatea populaţiei ţării), Papa Benedict al XVI-lea a explicat de ce crede el că preoţii păcătoşi au fost ispitiţi să comită acte sexuale cu copii. S-a întâmplat din cauza „noilor şi serioaselor provocări la adresa credinţei, izvorând din rapida transformare şi secularizare a societăţii irlandeze. Au survenit schimbări sociale într-un ritm rapid, deseori afectând negativ ataşamentul tradiţional al oamenilor faţă de învăţăturile şi valorile catolice". Aşa cum ştim, preoţii catolici nu au abuzat de copii doar în Irlanda, ci şi în alte ţări, aspect asupra căruia Papa a preferat să nu insiste. Iar Irlanda nu este singurul loc în care transformărlie sociale şi secularizarea au constituit provocări la adresa valorilor religioase. Când Papa dă vina pentru transgresările sexuale pe aceste provocări, ar putea avea totuşi măcar în parte dreptate, dar nu din motivele pe care le presupune.

În vremuri mai tradiţionaliste, acum nu prea mult timp, când Dumnezeu era forţa supremă şi oamenii se adresau preoţilor (sau pastorilor, rabinilor etc.) pentru orientare morală, comportamentul sexual era deseori dictat de relaţiile de putere. În vremea aceea, creştinii credeau poate în păcat, iar valorile propovăduite de Biserică erau privite cu deferenţa cuvenită.

Dar ipocrizia făcea ca cei privilegiaţi, inclusiv preoţii, să se bucure de o libertate oarecum mai generoasă. Bărbaţii bogaţi aveau amante, profesorii aveau relaţii cu elevele, până şi preotul de ţară, om cu putere socială şi spirituală, dacă nu chiar cu ceva avere, se bucura deseori de favorurile sexuale ale unei femei aflate convenabil la îndemâna sa pentru a avea grijă de nevoile sale casnice.

Asemenea practici erau acceptate ca un dat al vieţii; ele încă sunt privite astfel în multe ţări sărace din sud, lucru care explică