Un milion de morţi. Acesta ar fi, potrivit secretarului de stat al SUA, Hillary Clinton, bilanţul exploziei unei bombe nucleare în plin centru al New York-ului. Un scenariu-catastrofă evocat vineri, 9 aprilie, de d-na Clinton în ajunul summitului consacrat securităţii nucleare de la Washington. Ea a vrut să conştientizeze riscul producerii unui atac terorist nuclear. Luni, 12 aprilie, Barack Obama a declarat că "organizaţii precum Al-Qaida încearcă să obţină o armă nucleară, o armă de distrugere în masă pe care nu vor avea niciun scrupul ca să o folosească", potrivit Agerpres.

În timp ce Washingtonul este alarmist, organizaţia teroristă a lui Osama Ben Laden se vrea ameninţătoare. Deja în 1998, şeful Al-Qaida declara într-un interviu pentru revista americană Time că "achiziţionarea de arme de distrugere în masă pentru apărarea musulmanilor este o datorie religioasă", care face parte integrantă din războiul sfânt. Se pare că această misiune a fost încredinţată, în cadrul organizaţiei teroriste, direct lui Ayman al-Zawahiri, numărul 2 al reţelei. Acesta nu a ezitat să declare unui ziarist pakistanez, în 2002: "Dacă aveţi 30 de milioane de dolari, încercaţi pe piaţă neagră din Asia Centrală. Contactaţi orice savant sovietic nemulţumit şi vă întoarceţi cu duzini de bombe portabile."

Simplu efect de anunţ sau ameninţare reală?, se întreabă ziarul. Ceea ce este evident e faptul că trebuie luat în considerare riscul vânzării la negru de materiale nucleare. În perioada 1993-2008, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a identificat cincisprezece cazuri de trafic de uraniu îmbogăţit sau de plutoniu necesare la fabricarea unei arme atomice, mai ales în fostul bloc sovietic. Statele Unite se tem, de asemenea, de proliferarea materialului nuclear prin intermediul unor state precum Coreea de Nord sau chiar Pakistan, ale căror servicii secrete sunt băn