Propunerile fuseseră cerute de către băncile care urmau să dea firmelor Vinci Aktor banii necesari construirii (aproximativ 1,5 miliarde de euro). Modificările, neacceptate de partea română, priveau prelungirea termenului de închidere financiară (termenul în care constructorii ajung la o înţelegere finală cu bancherii asupra detaliilor finanţării), termenelor intermediare şi finale de construire a autostrăzii, nivelului plăţilor de disponibilitate (plăţi încasate de la stat de concesionarul Vinci-Aktor pe durata de 26 de ani de operare a autostrăzii). Toate aceste modificări au fost solicitate firmelor Vinci-Aktor de către bancherii de la BERD şi BEI pentru ca aceste instituţii financiare să semneze contractele de împrumut cu Vinci Aktor.

Cauza: Vinci declarat câştigător pe vorbe

Cauza acestei situaţii pare a fi amatorismul cu care Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a României (CNADNR) a organizat licitaţia. Dincolo de faptul că aceasta a fost contestată de nenumărate ori în cel doi ani pe parcursul cărora ea s-a desfăşurat, ministerul şi compania de autostrăzi nu a cerut firmelor Vinci şi Aktor să se prezinte la licitaţii cu oferte ferme de finanţare eliberate de bănci care să ofere certitudinea că după semnarea contractului nu se va impune schimbarea regulilor jocului. Regula aceasta se aplică la cele mai banale licitaţii. Spre exemplu, caietele de sarcini de la CNADNR cer deseori constructorilor să facă dovada faptului că deţin utilajele necesare şi disponibilităţile bancare necesare derulării unui contract. Ministerul Transporturilor nu a precizat ieri, până la orele prânzului, dacă va acorda contractul consorţiului Strabag-Eurovia, clasat pe locul 2, sau dacă va relua licitaţia. In a doua variantă licitaţia ar urma să dureze alţi doi ani, fapt care va face ca perioada dedicată selectării unui conces