Primăriile simt fiorii falimentului. Revista Capital scrie că bugetele locale au scăzut cu până la 60% faţă de 2009. Primele tăiate de pe listele de cheltuieli sunt lucrările de infrastructură. Publicaţia susţine că scăderea globală a cheltuielilor administraţiei locale în acest an se poate evalua la jumătate de milliard de euro.

Primăriile simt fiorii falimentului. Revista Capital scrie că bugetele locale au scăzut cu până la 60% faţă de 2009. Primele tăiate de pe listele de cheltuieli sunt lucrările de infrastructură.

Criza muşcă din bugetele primăriilor. Aşa se face că multe dintre lucrările începute de edili pe tot cuprinsul ţării sunt blocate, sesizează Capital. Publicaţia susţine că scăderea globală a cheltuielilor administraţiei locale în acest an se poate evalua la jumătate de milliard de euro.

În aceste condiţii, primele tăiate de pe listele de cheltuieli vor fi aşa-numitele cheltuieli de capital. Mai exact, investiţiile în străzi, reţele de apă sau canalizare sau cele în clădiri publice, şcoli sau spitale.

Fiecare primărie pare să aibă o viziune proprie asupra fondurilor pe care le va avea la dispoziţie în acest an şi asupra modului în care trebuie ele cheltuite. Astfel, dacă în oraşe precum Satu Mare ori Râmnicu-Vâlcea investiţiile vor reprezenta 6-7% din buget, în alte locuri ca Oradea şi Bucuresti, proporţia acestora trece de 30%.

Pentru a suporta un nivel atât de ridicat al cheltuielilor de capital, primarul Sorin Oprescu vrea să pună în discuţie reducerea unor subvenţii, cum ar fi cea către RADET, pentru apa caldă sau cea către RATB, pentru abonamentele gratuite ale angajaţilor administraţiei locale din Capitală.

În restul oraşelor mari, sumele alocate lucrărilor publice se învârt între 10% şi 20% din totalul bugetului (11% în Târgu-Mureş şi Brăila, 13% în Piteşti şi Braşov, 17% în Sibiu). Un nivel pe care experţii în