Miresicii sunt in etapa: relax baby, si asa ne nenorocim pe viata! Ciudat ori ba, de cand ne-am depus actele pentru civila si ne-am programat sentinta, ne-am detasat un pic de problema, astfel ca mai avem timp si de gatit, facut curat in casa dar si de mers la alte nunti. Si timp pentru cules ganduri, impresii, numarat anii de relatie, recitit peripetii impreuna. Astfel ca, la indemnul unei prietene, am revazut un text despre nunti pe care l-am scris acum 1 an jumatate, cand inca nu era rost de maritis. Am inventariat acolo cam tot ce nu as face eu la nunta mea, plusuri, minusuri. Acum e timpul sa ma confrunt cu mine, cea de atunci, si sa vad daca am cazut in capcana organizatului de nunta.
Nunta, gaina, rochia, alaiul si salonul, toate romanesti
Publicat in 11 septembrie 2008 pe www.delvreme.blogspot.com
Nu-mi plac nuntile traditionale romanesti, nu-mi plac toate obiceiurile care trebuie bifate ca sa vada vecinii, nu-mi plac restaurantele unde se petrec aceste evenimente, nu-mi place ideea de a sta pe scaun o noapte intreaga, doar ca sa incurajezi “tinerii casatoriti” ca au facut ceea ce trebuie. In toata viata mea am participat la 16 nunti, iar totalul l-am facut acum cateva zile, la o nunta, impreuna cu o prietena, pe fundalul unei sarbe ametitoare. Am participat la nunti elegante, la nunti simple, la nunti kitch, la nunti lungi si epuizante, la nunti inodore, la nunti aglomerate, chiar si la nunti sexi.
De multe ori m-am gandit sa trimit “plicul” prin mesager, asa in semn de prietenie si pretuire dar si darul asta mi se pare jenant, asta in conditiile in care multi fac nunta doar ca sa aiba bani pentru luna de miere sau ca sa-si plateasca restaurantul. M-am certat cu ai mei ani de zile pe acesta tema, de fiecare data cand mai urma o nunta in familie si presimt ca o s-o mai tin asa pana cand voi avea curajul sa fug in lume si sa ma marit
