Caii maltratați sau abandonați și-au găsit refugiul la „Caii Lupilor", o herghelie din Șieu Sfântu. Simion Crăciun, proprietarul refugiului, a reușit să dreseze caii salvați din drumul spre abator și să-i folosească pentru echitație și drumeții cu turiștii

Salvați de căratul poverilor, de „detenție" în grajd sau de la abator, caii de la Șieu Sfântu au devenit niște animale cu adevărat educate pentru echitație și drumeții. Partout, Ciuleandra, Vola, Tinu, Țuți, Coco, Rada și Graf au poveștile lor de viață care fac și mai atractiv refugiul „Caii Lupilor", situat la doar câțiva kilometri de Bistrița. Simion Crăciun, un iubitor de cai din Beclean i-a adunat pe toți într-un loc ce aduce cu vestul sălbatic. Simi, cum îi spun prietenii, a fost familiarizat cu caii de mic, părinții lui fiind angajați la Herghelia din Beclean. În 2003 a contruit „Caii Lupilor", unde i s-a alăturat și Ioana, la fel de pasionată de cai

.

Cai pe care nu-i mai dorea nimeni

Cu timpul, aici și-au făcut apariția pe rând opt cai, fiecare cu povestea lui impresionantă. Întâi a venit Partout, o iapă rebelă pe care nu o mai dorea nimeni fiindcă nu era considerată folositoare. „Nu mai mergea la căruță, nu se lăsa potcovită. Ăștia o băteau, o legau de picioare și o trânteau pe jos. Mi-a trebuit vreun an să pot lucra cu ea", spune Simi, care a cumpărat iapa de la foștii ei stăpâni. Pe urmă au sosit, Ciuleandra, un animal foarte jucăuș, Vola care a fost vândută la abator de la herghelia din Beclean, Tinu, care a stat opt ani închis într-un grajd, Rada, un un pursânge englez abandonat la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Țuți, Coco și Graf. „Cam de aceea sunt «caii lupilor» că sunt cai de care nu se mai folosea nimeni, erau buni de dat la abator", explică Ioana.

O săptămână călare

Deși toți oamenii din zonă cred că, dacă nu sunt de rasă nobilă, caii sunt bu