Fiscul doljean a încasat anul trecut sume peste aşteptări din impozitul minim aplicat, dar preţul plătit de mediul de afaceri este mult prea mare: numeroase firme s-au închis, puţinii lor angajaţi au ajuns şomeri, iar societăţile care au scăpat încă luptă cu efectele crizei. În schimb, au ieşit la iveală unele afaceri la negru: baruri şi restaurante care aveau adaosuri de 400%, dar în acte erau mereu pe pierdere.

Guvernanţii au luat decizia să menţină impozitul minim (cunoscut sub numele de forfetar) şi anul acesta, şi abia de anul viitor să introducă adevăratul forfetar şi numai la anumite domenii de activitate. Decizia a fost primită cu mâhnire de mediul de afaceri pentru care impozitul minim a fost „otrava fiscală“ a anului 2009 şi care va otrăvi firmele şi în 2010. Toate patronatele au urcat în fruntea listei de revendicări fiscale pe perioada crizei eliminarea impozitului minim, considerat cea mai dură măsură fiscală introdusă în plină recesiune economică şi total împotriva mediului de afaceri. Ce presupune acest impozit? Orice firmă, chiar şi cele cu pierderi sau cu activitate „zero“ sunt obligate să achite la stat o sumă minimă. Pentru firmele cu activitate, impozitul minim este stabilit în tranşe, în funcţie de mărimea cifrei de afaceri. Şmecheria fiscală constă în faptul că firmele trebuie să plătească ori impozitul minim, ori cota unică de 16%, dar virează către stat suma cea mai mare dintre cele două (deci dacă impozitul minim rezultat din grilă este mai mare decât cota de 16% aplicată asupra profitului, atunci firma plăteşte impozitul către stat. Dacă ar fi mai mare cota unică, atunci aceasta va fi plătită către stat). Cei mai afectaţi au fost micii întreprinzători cu puţini angajaţi care nu au putut supravieţui. Pentru Fisc, introducerea acestui impozit a fost o mană cerească, pentru că firmele nu au cum să evite plata către stat. Indiferent d