La Mondialul sud-african, „alb-verzii“ mizează pe relaţiile strânse dintre jucători. Cu aproximativ două milioane de locuitori, Slovenia este ţara cu cea mai mică populaţie de la Campionatul Mondial din Africa de Sud.
„Dacă luăm trei puncte Angliei, în ţara noastră vom fi deja consideraţi campioni mondiali!". Cam aşa sună aşteptările Sloveniei de la Cupa Mondială, prin cuvintele căpitanului Robert Koren, colegul lui Gabi Tamaş de la West Bromwich. Totuşi, într-o grupă din care mai fac parte Statele Unite şi Algeria, eliminarea din ecuaţie a slovenilor ar fi o mare greşeală. Pentru că „dragonii verzi" au răsturnat de multe ori calculele hârtiei.
Astfel, ce-am păţit noi în 2001 au simţit-o şi ruşii în barajul din toamna trecută: în meciul tur conduceau la un moment dat cu 2-0, dar arţăgoşii sloveni au găsit resurse să întoarcă soarta calificării. De unde? „Suntem o ţară mică, dar cu o inimă mare", a explicat selecţionerul Kek.
Şi ce poate fi mai sugestiv pentru a ilustra „familia" alb-verde decât gestul prim-ministrului sloven, care după victoria dramatică împotriva Rusiei a intrat la vestiare şi le-a şters, simbolic, ghetele jucătorilor?
Patrioţi sau mercenari?
La fel ca în cazul colegilor de grupă americani, Slovenia sportivă este recunoscută pe plan mondial graţie, în primul rând, baschetului şi hocheiului. În NBA strălucesc nume precum Nesterovici şi Vujacici, în timp ce hocheistul Anze Kopitar are un contract de 34,7 milioane de euro pe şapte ani. La fotbal, deşi nu mai dispune de genii precum Zahovici, naţionala Sloveniei se bazează pe un grup de jucători tineri şi dornici de afirmare, construit în jurul „veteranilor" Mavrici (31 de ani), Novakovici (30) şi Koren (29).
„Ne ajutăm foarte mult unul pe celălalt, atât pe teren, cât şi în afara lui. Este principalul factor din spatele succesului nostru" a dezvăluit Mavrici. De altfel
