Elenii propun în Africa de Sud disciplina spartană care le-a adus titlul european în 2004. La vară, naţionala stelistului Kapetanos îi poate face pe microbiştii greci să uite de criza economică profundă în care a intrat statul elen.

În urmă cu două milenii şi jumătate, în Grecia a avut loc un „meci" rămas în istorie ca etalon al spiritului de sacrificiu şi al credinţei în forţele proprii atunci când sorţii sunt potrivnici. Conduşi de 300 de războinici spartani, în frunte cu neînfricatul Leonidas, 7000 de greci au ţinut pe loc vreme de şapte zile armata de un milion de oameni a unui neputincios împărat persan.

Sângeroasa bătălie de la Termopile s-a încheiat tragic pentru spartani, care au lăsat însă posterităţii celebra „falangă", o formaţie de luptă în linie, alcătuită din hopliţi.

Forţă în loc de fineţe

Peste 2500 de ani, un conducător german a readus disciplina spartană în tabără grecilor, care au obţinut o victorie răsunătoare pe unul din câmpurile de luptă ale zilelor noastre, terenul de fotbal. Este vorba despre Euro 2004 din Portugalia, unde Grecia a triumfat cu un joc pragmatic şi calculat, bazat pe o imensă risipă de efort şi o defensivă supraaglomerată.

Cu alte cuvinte, un fel de falangă modernă. „Nu trebuie să uităm că un antrenor îşi alege tactica în funcţie de jucătorii pe care îi are la dispoziţie", a spus selecţionerul Otto Rehhagel, după ce Grecia a fost catalogată drept una dintre cele mai „urâte" echipe din istorie. Şi cum jucătorii greci excelează la capitolele forţă şi gabarit, care alta putea fi tactica adoptată? „Inamicul" este „momit" să atace în valuri, dar cade în capcană şi este nevoit să se retragă, fiind apoi atacat rapid pe flancuri şi prins nepregătit în „tabăra" proprie, unde „lăncierii" dau lovitura de graţie.

Kapetanos, „hoplitul" Stelei

Mascată de un sistem aparent ofensiv, 4-2-3-1, folo