Proiectul de lege privind modificarea regiunilor de dezvoltare, în care judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, celebrul Ţinut Secuiesc, formează o singură regiune, este respins de PSD şi PNL şi nici partenerii dvs. de guvernare din PDL nu sunt dispuşi să-l susţină până la capăt. Cum credeţi că-i veţi convinge?
M.B.: Aveţi dreptate; noi ne-am înţeles cu ei în ceea ce priveşte ideea şi direcţia de reorganizare: în locul celor opt regiuni de dezvoltare ar trebui să avem 15-16. Toată lumea recunoaşte că actualele regiuni de dezvoltare nu sunt funcţionale. Marele impediment ar fi din nou Ţinutul Secuiesc, şi anume că noi am vrea o regiune de dezvoltare Harghita, Covasna şi Mureş. Până acum nu am primit nici un argument pertinent împotriva acestei reorganizări.
Sunteţi acuzaţi că vreţi să faceţi această reorganizare pe criterii etnice.
M.B.: De fapt, cei care se împotrivesc se folosesc, la rândul lor, de criterii etnice, fiindcă nu vor o regiune de dezvoltare economică unde maghiarii sunt majoritari. Refuzul se bazează tot pe criterii etnice. Nu neg că şi din punctul nostru de vedere ar fi importantă această regiune unde maghiarii îşi regăsesc tradiţiile, identitatea, dar de data aceasta coeziunea economică ar fi pe primul loc.
E posibil să renunţaţi la această regiune care ar oficializa din punct de vedere economic şi administrativ Ţinutul Secuiesc?
M.B.: N-am primit deocamdată nici un semn care să ne facă să regândim această regiune. Provinciile istorice, nu doar Ţinutul Secuiesc, nu s-au constituit întâmplător, fiindcă şi la început, când aceste zone s-au închegat, au existat argumente economice. De pildă, e greu de înţeles ce au în comun Vrancea şi Constanţa, care se află acum în aceeaşi regiune de dezvoltare economică. De asemenea, regiunea de centru este formată din şase judeţe - Harghita, Covasna, Braşov, Mureş, Sibiu şi Alba -, deşi legăturil