Preşedintele Băsescu cheamă Cabinetul la raport, acuzându-l că minte când susţine că a redus structurile guvernamentale şi cheltuielile. Aşa şi este. Restructurarea agenţiilor şi a ministerelor a fost o cacealma, cohortelor de tăietori de frunză li s-au pus alte pălării, costurile au crescut cu 12%, iar acum Boc vrea să umfle şi mai mult, cu 15%, schemele, prin angajări sub controlul său direct şi fără concurs.
Oprită la acest aspect, evaluarea ar fi însă bearcă. Preşedintele nu mai poate ocoli reproşurile dure, venite dinspre UE, că Guvernul României n-a fost capabil de implementarea unui program eficient de combatere a crizei (fie spus, chiar Băsescu susţinea că alţii trebuie să juguleze criza), de susţinerea firmelor private, de repornirea economiei. N-a făcut decât să adopte proiecte de lege şi ordonanţe neconstituţionale. Să bulverseze fără efecte pozitive toate domeniile. Să ostilizeze patronatele şi sindicatele, salariaţii bugetari şi privaţi, pensionarii, prin măsuri haotice. Să împingă şi mai mult populaţia în sărăcie. Să înglodeze ţara în datorii pe termen lung.
Nu-i exclus ca, nevrând să-i mai fie asociat numele cu acest eşec total care-i Guvernul Boc, preşedintele să ceară măsuri radicale, care nu se pot rezuma la o muştruluială şi la o remaniere oarecare. Ci poate merge până la instalarea unui nou Cabinet. Boc şi-a prea arătat măsura. E mică de tot.
