Doctorand în istoria religiilor, orădeanul studiază texte în coptă, străvechea limbă faraonică scrisă în caractere greceşti. Până acum, Alin a beneficiat de burse în valoare totală de peste 100.000 de dolari.

Absolvent al Facultăţii de Filosofie din Oradea, Alin Suciu, Apaşu’, cum îi spun prietenii, este un visător care a reuşit, în ciuda formării sale universitare, să gândească pragmatic şi să-şi îndeplinească obiectivele. De aproape cinci ani bate lumea în lung şi în lat, în calitate de asistent cercetător, pentru a traduce şi a dezlega secretele textelor gnostice antice, care supravieţuiesc în traduceri în limba coptă.

„A trebuit să învăţ această limbă, pentru a avea acces nemijlocit la textele gnostice”, povesteşte Alin. „Cum în România nu puteam învăţa copta decât singur, mi-am dorit să plec într-un loc unde aş putea studia gnosticismul în mod profesionist”, explică orădeanul.

Laval, o adevărată Mecca

După absolvirea Facultăţii de filosofie, pe care a ales-o din pasiune pentru istoria religiilor şi din lipsă de „talent teologic” sau „chemare spre preoţie”, Alin a părăsit Oradea pentru Cluj-Napoca, unde a urmat cursurile Masteratului de Filosofie Antică şi Medievală.

„Cum eram deja în contact cu mai mulţi profesori din străinătate, care îmi trimiteau cărţile şi articolele pe care le publicau, i-am intrebat unde aş putea să-mi aprofundez studiile despre gnosticism. Invariabil mi se răspundea că cel mai bun loc din lume pentru a studia gnosticismul şi limba coptă este Universitatea Laval din Quebec”, îşi aminteşte Alin. „Ştiam încă din primii ani de facultate despre proiectul Facultăţii de Teologie de acolo, care viza prima ediţie franceză a tuturor textelor gnostice păstrate în coptă. Citisem câteva dintre ediţiile lor, care ajunseseră la mine pe căi întortocheate, şi suficiente articole publicate de profesorii d