Crin Antonescu îşi trece în moţiunea cu care câştigă cel de-al doilea mandat de preşedinte al PNL dorinţa de a deschide formaţiune către noi membri, PSD al lui Victor Ponta derulează campanii publicitare în ziare de recrutare de noi adepţi, reformiştii din PDL vorbesc şi ei despre nevoia de primenire a formaţiunii. Cât de uşor însă devii membru de partid în România, ce condiţii trebuie să îndeplineşti şi mai ales cât trebuie să aştepţi pentru ca, odată ce având carnetul de membru în mână, să te apuci serios de politică „în liga mare”, afli în cele ce urmează, într-o analiză a statutelor principalelor trei partide parlamentare.
La PNL până devii membru activ, te mănâncă Dumnezeu
Liberalii au trei categorii de membri: simpatizanţi, activi şi de onoare. A treia categorie e cvasi-inaccesibilă şi reprezintă alegerea partidului, aşa că ne vom concentra doar pe primele două categorii.
Membru simpatizant, aşadar: „Orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru simpatizant al Partidului Naţional Liberal, fără nici o discriminare, dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative”. Şi urmează cam aceleaşi condiţii, prezente la toate celelalte partide: a) acceptă să adere la Statutul, la Codul Etic şi la Programul partidului şi să le respecte; b) nu este membru al unui alt partid politic; c) nu se află în situaţiile de interdicţie prevăzute în Legea partidelor politice; d) nu a săvârşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice; e) nu îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti.”
Urmează birocraţia, hârţogăraia şi votul: „Dobândirea calităţii de membru simpatizant al Partidului Naţional Liberal se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Teritorial pe baza unei cereri adresate preşedintelui organizaţiei locale în raza căreia domiciliaz