Aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. "Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie c

Aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

"Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a afirmat Isărescu, întrebat cum comentează declaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Strauss-Kahn a declarat la sfârşitul lunii martie, aflat într-o vizită la Bucureşti, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun".

La un seminar pe tema competitivităţii organizat de Banca Naţională, Mugur Isărescu a insistat pe necesitatea ca România să calculeze un curs real efectiv şi să încerce să adere la zona euro cu o rată de schimb aflată în zona de echilibru.

Precedentul Greciei

El crede că problemele Greciei au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat, chiar dacă la acel moment nu era considerat decât "un curs ambiţi