Zori de zi în Duminica Paştelui la Moldoviţa. Deşi e foarte devreme, iar frigul "trece os prin os", toată suflarea satului s-a strâns în curtea bisericii. Ba chiar câte unii nu s-au lăsat intimidaţi de cele două grade sub zero şi au venit, după datină, îmbrăcaţi în hainele de sărbătoare, cu ie, bundiţă şi fote ori cioareci, femeile cu băsmăluţă înflorată, bărbaţii cu cuşmă.

Stăm şi noi la rând cu oamenii locului, primind binecuvântarea bucatelor (pentru că şi noi, după obiceiul bucovinenilor, am venit pregătiţi cu un coş cu bunătăţi, pentru sfinţit).

Aveam să primim de acolo prescurile însemnate cu pristolnicul şi punguţa cu anafură, de luat dimineaţa pe nemâncate, după ce ne vom fi rostit rugăciunile.

După vreo două ceasuri ne-am îndreptat, în şuvoiul acela de oameni mulţumiţi, spre casa lui Casian Balabaşciuc, silvicultor, scriitor, bucovinean... Acolo, aşezându-ne la aceeaşi masă cu cei ai casei, aveam să aflăm obiceiurile pascale ale comunităţii de huţuli din Moldoviţa şi să le gustăm bucatele.

SARE, PASCĂ, "BABE" ŞI PRESCURI

Am început prin a o iscodi pe mama gazdei, Ileana Balabaşciuc, ce anume se pune în "coşul de Paşte" la Moldoviţa? "În coşul meu pun ceea ce punea şi mama, de acasă de la mine, din satul Călineştii, şi ceea ce punea mama cea bună, mama cea mare, soacra, care era de aici din Moldoviţa. Le-am combinat şi le pun aşa cum cere tradiţia, din toate câte a lăsat Dumnezeu pe faţa pământului, hrana sănătoasă a omenirii.

În primul rând, se pune pască şi «babă» - un cozonac făcut din ingredientele care conţin mai multe calorii decât de obicei pentru pâine: unt, ouă, zahăr. Iar pe lângă «babă» punem un salam, făcut cu multă boia roşie, aceasta era tradiţia locului de aici. Pe lângă asta, se pun ouă vopsite. Ouă roşii. Înainte se făceau numai ouă roşii, cu timpul, oamenii au adăugat mai multe culor