„Studii realizate în SUA arată că organismele modificate genetic nu sunt o soluţie”
Zilele acestea – după ce, pentru prima dată în 12 ani, Comisia Europeană a aprobat creşterea culturilor modificate genetic în Uniunea Europeană, punând profiturile industriei agro-chimice mai presus de siguranţa şi interesul public –, Greenpeace a iniţiat o campanie de strângere de semnături, „1 milion de voci pentru un viitor fără organisme modificate genetic”, făcând astfel apel pentru un moratoriu privind alimentele modificate genetic în Europa...
În primul rând, acest domeniu al organismelor modificate genetic este, deocamdată, un domeniu de, să-l numim, incertitudine ştiinţifică, în momentul de faţă ştiinţa neavând suficiente argumente pentru a indica dacă acestea sunt sigure sau dacă vor oferi vreun avantaj. Deocamdată, acestea sunt promovate afirmându-se că reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemelor de securitate alimentară, ceea ce înseamnă că ele ar putea asigura hrană pentru toată populaţia în actuala perspectivă demografică – este preconizat că spre anii 2050, omenirea ar putea să ajungă undeva la nouă - zece miliarde de locuitori –, pentru care nu ar fi suficiente metodele convenţionale, testate. Studii realizate în SUA arată, însă, clar că aceste organisme modificate genetic nu sunt o soluţie, că nu sunt mai competitive decât speciile naturale utilizate în agricultură pentru obţinerea materiilor prime agroalimentare. Exemple în acest sens avem şi în România, unde un studiu a relevat că porumbul modificat genetic nu este rezistent la secetă, cum este soiul natural, deci nu ar oferi niciun fel de avantaj agronomic. Or, cei care susţin aceste organisme modificate genetic invocă avantaje agronomice. Dar, aşa cum spuneam, dat fiind, însă, că este un domeniu de incertitudine ştiinţifică, trebuie să monitorizăm foarte strict aceste organisme modificat
