"Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a afirmat Isărescu, întrebat cum comentează declaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Strauss-Kahn a declarat la sfârşitul lunii martie, aflat într-o vizită la Bucureşti, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun".

La un seminar pe tema competitivităţii organizat de Banca Naţională, Mugur Isărescu a insistat pe necesitatea ca România să calculeze un curs real efectiv şi să încerce să adere la zona euro cu o rată de schimb aflată în zona de echilibru.

El crede că problemele Greciei au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat, chiar dacă la acel moment nu era considerat decât "un curs ambiţios".

"Dacă n-ai un curs de echilibru şi ai intrat în Uniunea Monetară, s-ar putea să ai probleme. (...) A considera Uniunea Monetară Europeană ca un panaceu este periculos. Din multe puncte de vedere intrăm într-o cutie neagră, dacă nu suntem foarte bine pregătiţi", a spus Isărescu.

Oficialul BNR a punctat că mai ales după liberalizarea contului de capital băncile au avut în vedere şi competitivitatea financiară a României şi s-a întrebat dacă România ar avea vreo şansă să devină un centru financiar, cel puţin al Europei de Sud-Est, o nouă Olandă.

"Economia României va rămâne în mare măsură o economie reală", şi-a răspuns guvernatorul.

În ceea ce priveşte opiniile că o depreciere poate susţine economia, Isărescu s-a arătat de acord până la punctul în care cursul de