Prin cifra victimelor şi a pagubelor suferite cel mai grav a fost însă cel care a avut loc, la 12 ianuarie în Haiti, care a făcut cel puţin 217.000 de morţi, 300.000 de răniţi şi pagube incalculabile în cea mai săracă ţară a continentului american. Preşedintele Haitiului, René Preval, a calculat că la încheierea totală a acţiunilor de înlăturare a dărâmăturilor numărul morţilor ar putea ajunge la 300.000, iar cel al sinistraţilor la 3 milioane, potrivit Agerpres.
Mai mult decât magnitudinea seismului de 7 grade pe scara Richter a fost localizarea epicentrului, foarte aproape de Port-au-Prince capitala unde trăieşte un sfert din populaţia ţării, ceea ce a provocat cele mai mare pagube. Haitienilor le va lua mult să se recupereze după moartea şi distrugerile provocate de un seism care a împins ţara în haosul total.
Cutremurul de cea mai mare intensitate care s-a înregistrat până acum a fost cel din Chile, din 27 februarie şi care a atins 8,8 grade pe scara Richter. Este vorba de al cincilea cutremur cel mai grav din istorie şi, potrivit experţilor, a ajuns să modifice axa Terrei, să scurteze durata zilei cu 1,26 microsecunde, să deplaseze cu peste 30 de metri la vest oraşul Concepción şi să altereze poziţia altor oraşe chiliene şi argentiniene.
În pofida magnitudinii foarte mari, cifra victimelor a fost inferioară celei din Haiti: au murit 486 de persoane, dintre care o sută din cauza valului tsunami care a afectat mai multe zone continentale din Chile şi arhipelagul Juan Fernández, în timp ce alte 79 au fost date dispărute. Numărul sinistraţilor a crescut până la 800.000, în timp ce pierderile au fost estimate la 30 de miliarde de dolari. Regiunile cele mai afectate au fost Maule, unde a fost situat epicentrul şi Bio Bio. S-au produs de asemenea peste 300 de replici, dintre care unele cu magnitudinea între 6,9 şi 6,1 grade pe scara Richter.
