Responsabil, onest şi manierat. Aşa îl vedeau polonezii pe preşedintele Lech Kaczynscki înainte de alegerile prezidenţiale din septembrie 2010, în care şeful statului urma să candideze pentru un al doilea mandat.

O agenţie de cercetare de piaţă care îl ajutase pe premierul Donald Tusk să îl învingă pe fratele preşedintelui, Jaroslaw, la legislativele din 2007, începuse să studieze percepţia polonezilor asupra lui Lech Kaczynski şi a altor personalităţi politice care îşi manifestaseră interesul de a candida la alegerile din septembrie.

Deşi era creditat cu şanse minime de a câştiga un nou mandat, Lech Kaczynski se baza pe câteva puncte forte, scoase în evidenţă şi de cercetarea LABoratory, ale cărei rezultate au fost puse la dispoziţia Jurnalului Naţional de cei care au adus şi în România această tehnologie.

Atuurile preşedintelui în exerciţiu erau responsabilitatea, diplomaţia, manierele, onestitatea, dar şi capacitatea de a se bucura de viaţă. "Spre deosebire de Kaczynski, ceilalţi doi candidaţi analizaţi au obţinut scoruri ridicate pe trăsături precum experimentat, educat, muncitor, înalt sau drăguţ, respectiv indulgent, arătos, experimentat", indică rezultatele studiului.

Complet diferită de clasicele sondaje în care votantul răspunde cu "da", "nu", "nu ştiu", cercetarea s-a bazat pe metode biometrice, care măsoară percepţia reală pe care oamenii politici o au asupra votanţilor (reacţii subconştiente, răspunsuri neorofiziologice, asocieri automate faţă de imaginea omului politic).

Ea scoate în evidenţă diferenţa dintre răspunsul verbalizat şi cel subconştient al subiectului testat. De exemplu, deşi polonezii chestionaţi declarau că apreciază, la un şef al statului, sinceritatea, cunoaşterea limbilor străine sau calităţile de orator, calităţile pe care ei le urmăresc, de fapt, la un preşedinte ideal s-au do